Adesea

Adesea cad solemn
Și mă ridic în lemn.
Trotuare se sparg în nas
Iar sirenele fără glas
Anunță vehicule terestre
Blocate în gropile rupestre.

Adesea adorm în puf
Și mă scol cu-n zuluf.
Diminețile speriate rămân laolaltă
Strângeri de pluș, o copilăroasă și cruntă poantă,
Iar motanul mult prea pătat se scaldă frustrat
Că apa sărată e din ochi nevinovat.

Adesea tresar în amiaza mare
Și mă calmez c-un pahar de vin tare.
Cutremure șucare pândesc la colț
Să zgâlțâie firea în al ei bolț,
Dar tocmai astea fac viața mai frumoasă
Căci fără tine ar fi doar plicticoasă.

Șapte

Șapte stele stau să vadă
Freamăt mare-n toi de seară.

Șapte fețe se arată
Umblă fata dezbrăcată.

Șapte râsete-n surdină
Scârțâie natura fină.

Șapte mâini dau năvală
Fac păcatul să apară.

Șapte timpi stau să treacă
Volbura crescută-ndată.

Șapte pânze se strecoară
Pe sub cordul de mioară.

Auzi?

Vorba-mi vântul vestejea,

Sărmana șoaptă-n stea sălta,

Greierii-ntr-un glas grăiau...

Auzi, auzi?! Nu auzi.

Countryfile: Romania